Articolul ăsta e pentru tine dacă ai firma ta, plătești deja în fiecare lună abonamente de AI și nu vezi bani în plus în cont. Vorbim despre rentabilitate AI, adică despre întrebarea simplă pe care o pui oricărei cheltuieli: ce îmi aduce înapoi?
Pe 30 septembrie 2026, Alex Hormozi a publicat o notă internă trimisă oamenilor lui. Hormozi conduce Acquisition.com, o firmă americană care investește în afaceri și le ajută să crească. E unul dintre cei mai urmăriți oameni de afaceri de pe internet, iar nota lui începe așa:
„In response to requests for increased AI budgets, they aren’t coming.”
În română: Nu vin bugetele mai mari pentru AI pe care le-ați cerut.
De ce a refuzat Hormozi să mărească bugetul de AI?
Motivul e scris chiar în nota lui. Firma lui le permitea deja oamenilor o cheltuială pe tokeni AI, pe fiecare angajat, de 16 ori mai mare decât media firmelor avansate în tehnologie, potrivit comparației citate de el. Tokenii sunt unitățile în care se plătește AI-ul după cât îl folosești, ca kilowații la curent.
Media o luase din datele Ramp, o firmă care se ocupă de cheltuielile a 70.000 de afaceri.
Iar veniturile firmei, spune el, stăteau practic pe loc în comparație cu cât creștea folosirea AI. Concluzia lui: oamenii folosesc AI mai ales pe lucruri care nu contează. Sau îl folosesc pe lucruri care contează, apoi pun timpul câștigat în lucruri care nu contează.
Cu o zi înainte, pe 29 septembrie, Hormozi spusese același lucru mai scurt, într-o postare care a strâns peste 9.000 de aprecieri:
„If you’re using AI all day and you’re not making more money, it means you have the same problem you had before the AI: you’re doing stuff that doesn’t matter.”
Adică: dacă folosești AI toată ziua și nu câștigi mai mulți bani, ai aceeași problemă pe care o aveai înainte de AI. Faci lucruri care nu contează. Ultimul rând al postării spune că, de data asta, te mai costă și consumul de AI.
Gândește-te la un angajat nou, foarte harnic, căruia nu i-ai spus ce contează în firmă. Va munci mult și repede. Doar că va munci la ce i se pare lui important. AI-ul e la fel: poate grăbi sarcinile pe care i le dai, inclusiv pe cele care nu-ți aduc niciun leu.
E o problemă doar a lui Hormozi?
Nu. Studiile mari găsesc multe firme care folosesc AI și văd prea puțin câștig din el. În sondajul McKinsey din 2026, doar 37% dintre respondenți pun pe seama AI vreun efect asupra profitului din activitatea firmei, procent practic neschimbat față de anul trecut.
Doar în jur de 6% îndeplinesc ambele condiții: spun că AI le aduce cel puțin 5% din acest profit și că efectul lui e important. Studiile propun mai multe explicații, fără să dovedească o cauză unică. Explicația lui Hormozi, AI pus pe lucruri care nu contează, e doar una dintre ele.
Boston Consulting Group a ajuns la o concluzie apropiată în studiul din septembrie 2025, făcut pe peste 1.250 de firme. 60% dintre ele spun că AI le-a adus prea puțin la venituri sau la costuri.
Alte 35% dintre firmele din studiul BCG încep să vadă câștiguri, iar doar 5% raportează un câștig mare din AI. Răspunsurile pot privi doar partea firmei pe care respondentul o cunoaște cel mai bine.
Ambele studii includ multe firme mari: la McKinsey, peste o treime dintre respondenți lucrează în firme cu venituri de peste un miliard de dolari pe an. Iar cifrele vin din ce declară respondenții. Pentru o firmă mică din România nu avem cifre la fel de solide, deci câștigul din AI trebuie măsurat în firma ta, pe cifrele tale.
Despre câte firme românești au un plan pentru AI am scris în articolul despre strategia AI în companii.
Povestea celor 350.000 de dolari
Într-un episod din Diary of a CEO, podcastul lui Steven Bartlett, publicat în iulie 2026, Hormozi a povestit despre o afacere pe care tocmai o analizase. Avea 11 asistenți virtuali, oameni care lucrau de la distanță și curățau date. Firma îi plătea cu aproximativ 11.000 de dolari pe lună, în total.
Asistenții lucrau bine și totul mergea. Apoi firma a cheltuit 350.000 de dolari încercând să construiască un sistem AI care să le preia munca.
Am refăcut socoteala: 350.000 de dolari împărțiți la 11.000 pe lună înseamnă aproape 32 de luni de plăți pentru toți cei 11 asistenți. Cu alte cuvinte, firma a cheltuit cât ar fi costat aproape 32 de luni din munca lor, pentru o treabă care se făcea deja bine.
Mai era o problemă: curățarea datelor nu era ce ținea firma pe loc. Banii aceia nu au ajuns la lucrul care chiar îi frâna creșterea.
Videoul: ce a spus Hormozi despre AI, subtitrat în română
Povestea de mai sus apare, împreună cu multe altele, în videoul de mai jos. Nate Herk, un creator american care face clipuri despre automatizări cu AI, a trecut prin peste 200 de clipuri și postări ale lui Hormozi și a ales din ele 12 minute, cu comentariile lui. Noi l-am subtitrat în română, fără alte schimbări.
Un lucru de știut când îl urmărești: Hormozi spune că firma lui folosește intens AI, inclusiv pentru reclame și conținut. Nate spune în video că, după cum a declarat chiar Hormozi, cam jumătate din grijile lui legate de afacere țin de AI. Problema pe care o descrie e AI-ul îndreptat spre locul greșit.
Ce e „lucrul care îți frânează firma”?
Imaginează-ți o pâlnie de bucătărie. Poți turna oricât de repede vrei: lichidul trece doar cât îl lasă gâtul ei. Să lărgești partea de sus nu schimbă nimic. Orice firmă are un astfel de gât, un singur loc care decide cât de repede poate crește în acest moment.
Ideea are peste 40 de ani. Consultantul Eliyahu Goldratt a descris-o în 1984, în romanul de afaceri „The Goal”, iar azi o numim teoria constrângerilor. Nou e doar că AI te ajută să lărgești foarte repede părțile pâlniei care oricum nu te încurcau.
În video, Nate spune că la cele mai multe firme gâtul pâlniei e într-unul din trei locuri: clienți noi care te caută, vânzări încheiate sau livrarea către client. Firma cu cei 11 asistenți a turnat 350.000 de dolari în altă parte.
Automatizarea seamănă cu plata programată a unei facturi: stabilești o dată regula, iar sistemul repetă singur operațiunea.
Soluția lui Hormozi e o întrebare pusă înainte de orice automatizare: ar trebui sarcina asta măcar să existe? În video o spune așa: pentru el e mai eficient să stabilească că ceva nu e o prioritate decât să automatizeze ceva care nu e o prioritate.
Ce rezultate spune Hormozi că a obținut cu AI?
Exemplele lui Hormozi din video au ceva în comun: în fiecare, AI-ul preia o treabă care cerea până atunci mulți oameni sau multe ore. Cât au adus în bani nu spune.
La lansarea cărții lui, spune el, cinci agenți AI s-au ocupat de în jur de 120.000 de cereri de ajutor. 90% dintre cereri s-au rezolvat fără să intervină vreun om.
Un agent AI, aici, e ca un angajat de la ghișeu care nu obosește: citește cererea, caută răspunsul și răspunde. Majoritatea cererilor erau, după cum spune Nate, oameni care întrebau de unde își iau materialele gratuite. Exact genul de întrebare care îngroapă o echipă mică.
Al doilea exemplu: echipa lui de media și-a triplat producția într-o lună fără niciun angajat în plus, cu instrucțiuni scrise bine pentru AI. Al treilea: postările lui scurte îi luau o oră și jumătate pe zi, iar acum îi iau 90 de minute pe săptămână.
Hormozi subliniază că AI-ul nu-i scrie postările: îl ajută să găsească idei, din care lucrează el apoi postarea.
Am refăcut și socoteala asta: o oră și jumătate pe zi, șapte zile, înseamnă 10 ore și jumătate pe săptămână. Față de o oră și jumătate pe săptămână, e de șapte ori mai puțin timp, exact cât spune și el.
Și o limită spusă cinstit: la vânzări, Hormozi are un agent AI care vinde prin mesaje scrise în jur de 200 de produse pe lună.
Pentru oamenii care stabilesc discuțiile de vânzare însă, firma lui angajează în continuare oameni, pentru că, spune el, omul e încă mai bun decât cel mai bun AI. Nate adaugă că la telefon oamenii câștigă încă.
Varianta mică a aceleiași idei o cunoaște orice patron care lucrează cu clienții pe WhatsApp: aceeași întrebare, venită a patra oară în aceeași săptămână. Am scris despre ea în articolul despre răspunsul automat pe WhatsApp în grupuri.
Testul în trei întrebări
Pe la jumătatea videoului, Nate propune un test pe care îl poți face mâine dimineață. El îl pune pentru tot AI-ul din firmă, iar noi îl adaptăm aici pe fiecare unealtă pe care o plătești. Răspunde cinstit la trei întrebări:
- De când o folosesc, materialele firmei mele au mai multe vizualizări?
- Am mai mulți clienți potențiali, adică oameni care cer o ofertă sau sună?
- Am mai mulți bani în cont?
Întrebările sunt doar un prim semnal. O cifră poate crește și din alte motive, iar efectul unei unelte poate apărea mai târziu.
Dacă factura de AI crește și niciuna din cele trei nu se mișcă, regula lui Nate e simplă: găsește gâtul pâlniei și îndreaptă AI-ul acolo. Înainte să tragi concluzia, socotește și costurile pe care unealta ți le-a tăiat. Iar dacă nici atunci nu iese pe plus, eu aș opri abonamentul.
Mai e un sfat bun în postscriptumul notei lui Hormozi, pentru oricine lucrează într-o echipă: cine vrea buget arată cât de puțin poate folosi și cât de mult poate obține din asta.
Cu alte cuvinte, când ceri buget, explici limpede ce rezultat urmărești și cât de puține resurse îți trebuie. Poți arăta, de exemplu, ce cifră vrei să îmbunătățești și cu cât.
Ce nu dai niciodată AI-ului?
Deciziile mari. Hormozi povestește în video că, din când în când, dă aceeași decizie evidentă la trei asistenți AI diferiți, ca să vadă dacă s-au mai îmbunătățit. Răspunsurile, spune el, vin în toate direcțiile. Iar concluzia lui e dură: dacă îi lași AI-ului deciziile, devii mai prost.
Regula lui se poate spune într-o propoziție: dă-i AI-ului scrisul, păstrează gândirea. AI-ul e ca un contabil foarte rapid care îți pregătește toate cifrele. Hotărârea de a semna rămâne a ta, pentru că tot tu răspunzi pentru ea.
Același lucru îl spune și despre risc: AI-ul poate face toate recomandările din lume, dar cineva trebuie să-și asume decizia. Cineva a plătit pentru el, cineva deține firma. Partea asta, cel puțin deocamdată, rămâne la om.
Ce faci de mâine în firma ta?
Cinci pași, în ordinea asta:
- Scrie pe o foaie toate abonamentele de AI pe care le plătește firma și cât costă pe lună.
- Numește gâtul pâlniei tale, lucrul care te frânează cel mai tare acum. De obicei e găsirea clienților, vânzarea sau livrarea.
- Treci fiecare abonament prin testul în trei întrebări.
- Pune-ți în calendar patru ore pe săptămână, așa cum recomandă Hormozi, și folosește-le ca să automatizezi sau să grăbești o singură sarcină care atinge gâtul pâlniei.
- Pentru fiecare unealtă, stabilește dinainte ce cifră urmărești și în cât timp ar trebui să se vadă efectul. La termen, compară câștigul cu costul și decide dacă o păstrezi.
Ultimul pas e cel mai greu, pentru că fiecare unealtă pare utilă. Dar o unealtă care nu mișcă nicio cifră e doar un abonament în plus.
Cum lucrez eu cu AI la clienți
Construiesc agenți AI și automatizări pentru firme. Prima mea întrebare e despre firmă. Întreb ce cifră vrem să mișcăm și unde se blochează azi firma. Abia apoi alegem unde intră un agent, și doar dacă are de mișcat o cifră care contează pentru patron.
La fel lucrez și cu robOS, sistemul de agenți cu care lucrez zilnic: lucrările importante trec printr-o a doua verificare înainte să plece la client. Despre cum verifici munca unui agent AI am scris în articolul despre cum își verifică Anthropic codul scris de AI.
Scriu în continuare despre ce funcționează cu AI în firme reale, cu sursa lângă fiecare cifră și fără promisiuni de vânzător. Dacă vrei să primești articolele noi pe email, abonează-te la newsletter:
Întrebări frecvente
Cum îmi dau seama dacă AI-ul din firma mea aduce bani?
Treci fiecare unealtă prin trei întrebări: de când o folosești, ai mai multe vizualizări, mai mulți clienți care cer oferte și mai mulți bani în cont? Dacă factura crește, iar cifrele și costurile stau pe loc, verifică ce alte câștiguri măsurabile aduce unealta și compară-le cu costul ei. Întrebările sunt un prim semnal: rezultatele pot avea și alte cauze.
De ce nu aduce AI bani în multe firme?
Studiile nu dau un singur motiv. O explicație posibilă e cea a lui Alex Hormozi, care a văzut problema chiar în firma lui: folosirea AI creștea mai repede decât veniturile. AI-ul poate grăbi multe sarcini, inclusiv unele care nu frânează afacerea, iar câștigul trebuie verificat de la caz la caz.
Ce este rentabilitatea AI?
Arată cât câștigi în raport cu ce cheltuiești pe AI. Aduni marja din vânzările în plus și costurile tăiate, scazi tot ce te costă AI-ul (abonamente, ore petrecute cu el, construirea sistemelor) și compari rezultatul cu acest cost. E ca la un frigider nou: compari economia la curent cu prețul lui.
Ce sarcini nu trebuie date niciodată AI-ului?
Deciziile mari și riscul. AI-ul poate pregăti cifrele și variantele, dar cine semnează răspunde pentru decizie. Hormozi spune că cine își lasă deciziile în seama AI-ului devine mai prost.
Cu ce încep dacă vreau să folosesc AI ca să cresc firma?
Cu lucrul care îți frânează firma azi, de obicei găsirea clienților, vânzarea sau livrarea. Alege o singură sarcină care îl atinge, rezervă-ți câteva ore pe săptămână pentru ea și măsoară o cifră înainte și după. Restul poate aștepta.
Surse
- Internal AI Usage Cap Memo, Alex Hormozi, X, 30 septembrie 2026
- Postarea despre AI și lucrurile care nu contează, Alex Hormozi, X, 29 septembrie 2026
- Everything Alex Hormozi Said About AI in 2026, Nate Herk, YouTube
- Alex Hormozi’s Warning: Stop Chasing AI, Build This Instead!, The Diary Of A CEO, 20 iulie 2026
- The state of AI in 2026, McKinsey
- The Widening AI Value Gap, Boston Consulting Group, septembrie 2025
- Theory of Constraints, TOC Institute
