Din 2 august 2026 se aplică obligațiile de transparență din AI Act (Regulamentul (UE) 2024/1689, art. 50): chatbotul trebuie să spună că e AI, conținutul generat care pare real trebuie etichetat vizibil, iar textele scrise cu AI pe teme de interes public au nevoie fie de verificare umană asumată, fie de etichetă. Regulamentul se aplică direct în România, fără să aștepte o lege locală. Amenzile pot ajunge la 15 milioane EUR sau 3% din cifra de afaceri mondială, iar pentru IMM-uri și start-upuri se aplică suma mai mică dintre cele două.
Construiesc chatboți, agenți vocali și fluxuri de conținut pentru firme din România, deci legea asta e exact terenul pe care lucrez zilnic. Articolul de față îți spune ce cere legea, ce NU cere (partea pe care puține ghiduri o spun) și îți dă un ghid PDF gratuit, fără nicio înregistrare, cu texte gata de copiat și un plan de conformare de o zi.
Le spuneam clienților asta încă din 2025
Primele obligații din AI Act au intrat în vigoare în februarie 2025. Transparența pentru chatboți avea termen abia în august 2026, dar direcția era scrisă în regulament negru pe alb încă de la publicare.
Așa că din 2025, la fiecare implementare de chatbot sau agent vocal, recomandarea mea era aceeași: prima frază spune că e asistent virtual. La chat, în primul mesaj. La telefon, în primele secunde de apel.
Reacția majorității clienților: nu. „Ne scade conversia.” „Oamenii închid când aud că e robot.” „Concurența nu scrie nicăieri că e AI.” Temerea era sinceră și o înțeleg: nimeni nu vrea să-și sperie clienții cu propriul site. Am scris și separat despre obiecțiile care apar la automatizarea cu AI: aproape toate au aceeași rădăcină.
Doar că practica arăta altceva. Acolo unde clienții au acceptat fraza de prezentare, conversațiile nu au murit. Oamenii scriu mai departe, întreabă mai departe, cumpără mai departe. Ce omoară o conversație cu un bot nu e onestitatea, ci răspunsurile proaste. Un client care află la mijlocul discuției că a vorbit cu un robot se simte păcălit. Unul care știe de la început judecă botul după cât de repede l-a ajutat.
Pe 2 august 2026, discuția s-a închis de la sine: fraza pe care o recomandam a devenit obligație legală. Clienții care o puseseră din 2025 nu au avut nimic de făcut. Ceilalți au avut de schimbat un mesaj de întâmpinare contra cronometru.
Ce cere AI Act, în șase situații practice
Principiul legii e unul singur: omul care vorbește cu un sistem AI sau vede conținut generat care pare real trebuie să afle asta. Aplicat pe o firmă obișnuită cu site, iese un triaj în șase situații:
- Chatbot și voicebot. Clientul află din primul mesaj sau din primele secunde de apel că vorbește cu un asistent AI (art. 50 alin. (1) și (5)). Numele și avatarul nu se dau drept om real. Valabil pe site, WhatsApp, Messenger și telefonie.
- Imagini și video care par reale. Conținutul generat sau modificat cu AI care poate fi luat drept autentic (în lege: deepfake) se declară vizibil: produse așezate cu AI în decoruri inexistente, persoane sintetice, clipuri cu prezentator generat (art. 50 alin. (4)).
- Voce generată sau clonată. Vocea sintetică care poate fi luată drept vocea unui om real se declară. Inclusiv propria voce clonată: ascultătorul tot trebuie să afle.
- Articole scrise cu AI pe teme de interes public. Sănătate, bani, legislație, siguranță, educație: ori trece printr-o verificare umană reală cu răspundere editorială asumată, ori poartă eticheta de conținut generat.
- Fluxuri care publică singure. Fără om în proces nu există excepție editorială, deci eticheta se pune automat, din șablon. O linie de cod, nu un proiect.
- AI folosit doar intern. Din februarie 2025, orice firmă care folosește AI profesional are obligația de alfabetizare AI (art. 4): inventar al instrumentelor plus o instruire scurtă, documentată, a echipei.
Pentru fiecare situație există în ghidul PDF o fișă cu „ce cere legea”, „ce NU îți cere”, pașii concreți și textele gata de copiat: mesajul de chatbot, etichetele de imagine, nota editorială.
Ce NU trebuie să faci
Supraconformarea costă și ea, doar că în încredere și conversii. Legea NU îți cere:
- să etichetezi tot site-ul „făcut cu AI”: designul, codul și grafica de interfață nu sunt conținut care pare realitate;
- să etichetezi retroactiv ce ai publicat înainte de 2 august 2026: Comisia Europeană a confirmat explicit că nu e necesar;
- să pui etichetă pe oferte, e-mailuri comerciale și descrieri de produs scrise cu AI: nu sunt informare de interes public;
- să folosești pictogramele oficiale UE: sunt gratuite și utile, dar un text simplu, clar și vizibil la prima expunere e suficient legal;
- să renunți la AI. Nimic din regulament nu oprește automatizarea. Legea cere onestitate, nu abstinență.
Amenzi și cine controlează în România
Pentru încălcarea obligațiilor de transparență, regulamentul prevede amenzi de până la 15 milioane EUR sau 3% din cifra de afaceri mondială anuală, oricare e mai mare. Pentru IMM-uri și start-upuri se aplică suma mai mică dintre cele două (art. 99 alin. (6)), o protecție reală pentru firmele mici. Practicile interzise urcă plafonul la 35 milioane EUR sau 7%.
În România, Guvernul a propus ANCOM ca autoritate de supraveghere a pieței, iar comunicatul ANCOM din 24 iulie 2026 spune lucrurilor pe nume: legea națională de sancționare e încă în lucru, deci amenzile românești nu se pot da azi, dar obligațiile europene se aplică direct și firmele sunt chemate să se conformeze de pe acum. Pariul pe amânare nu are premiu: ce publici azi rămâne public și verificabil și după ce apare mecanismul de control.
Descarcă ghidul: șase fișe, texte gata de copiat, plan de o zi
Am strâns tot ce trebuie să faci într-un ghid PDF de opt pagini, construit ca un triaj: răspunzi la șase întrebări, deschizi doar fișele care te privesc, copiezi textele și urmezi planul pe ore. Conformarea e o zi de lucru, nu un proiect cu consultanți.
De ce e altfel decât materialele care circulă pe subiect:
- e la zi: include modificările din Regulamentul (UE) 2026/1744 (Omnibusul digital, iulie 2026) și ghidurile Comisiei Europene din 20 iulie 2026, nu doar textul din 2024;
- separă obligațiile tale de ale furnizorului de sistem, ca să nu rezolvi probleme care nu sunt ale tale;
- spune explicit ce NU trebuie etichetat, ca să nu-ți sperii singur clienții;
- unde legea e încă deschisă, spune „nu se știe încă”, nu inventează certitudini.
Descarcă ghidul PDF gratuit: Legea AI pentru firma ta (fără e-mail, fără înregistrare, opt pagini).
Iar dacă vrei să bifezi lista fără să te ocupi tu: construiesc chatboți și agenți vocali cu transparența cerută de lege inclusă din construcție, nu lipită la final. Studiile de caz sunt publice. Scrie-mi pe WhatsApp la +40 775 341 146 ce folosești deja și îți răspund cu pașii care te privesc.
Întrebări frecvente despre AI Act pentru site-uri
Se aplică AI Act și firmelor mici din România?
Da. Regulamentul (UE) 2024/1689 se aplică direct în toate statele membre, indiferent de mărimea firmei, din 2 august 2026 pentru obligațiile de transparență. Pentru IMM-uri există o singură concesie: la amenzi se aplică suma mai mică dintre plafonul fix și procentul din cifra de afaceri.
Chatbotul de pe site trebuie să spună că e AI?
Da, clar și de la prima interacțiune, dacă nu e evident pentru un client obișnuit. Cel mai simplu: primul mesaj al conversației spune că e asistent AI. Regula acoperă și WhatsApp, Messenger și telefonia cu voce sintetică.
Trebuie să etichetez articolele de blog scrise cu AI?
Doar pe cele care informează publicul pe teme de interes public (sănătate, bani, legislație etc.) și care nu au trecut printr-o verificare umană cu răspundere editorială asumată. Descrierile de produs, ofertele și paginile de servicii nu au nevoie de etichetă.
Conținutul publicat înainte de 2 august 2026 trebuie etichetat retroactiv?
Nu. Comisia Europeană a confirmat că obligația nu e retroactivă; etichetarea veche e doar încurajată, acolo unde e ușor de făcut.
Ce amendă riscă o firmă pentru lipsa transparenței AI?
Până la 15 milioane EUR sau 3% din cifra de afaceri mondială anuală, oricare e mai mare; pentru IMM-uri, suma mai mică dintre cele două. În România, mecanismul național de sancționare e în curs de adoptare, dar obligațiile se aplică deja.
Surse: Regulamentul (UE) 2024/1689, art. 4, 5, 50, 99; Regulamentul (UE) 2026/1744 (JO, 24 iulie 2026); întrebările frecvente ale Comisiei Europene privind art. 50; setul oficial de pictograme UE; comunicatul ANCOM din 24 iulie 2026.
La acest articol, AI-ul a fost unealtă de lucru. Conținutul e verificat înainte de publicare de Adrian Ulmeanu, care poartă răspunderea editorială.