Strategie AI companii, în România, e deocamdată un lucru de minoritate: doar 34% dintre firme au o strategie de AI aprobată sau pregătită, arată noul studiu PwC despre Europa Centrală și de Est. În regiune, procentul e 51%. Interesul există. Diferența apare la execuție: bugete mici, proiecte rămase în pilot și aproape nicio regulă internă despre AI.
Pentru un patron de IMM, vestea are două fețe. Dacă ai deja câteva teste cu ChatGPT sau un chatbot pe site, nu ești în urma pieței. Dacă însă testele nu au dus la un rezultat pe care să-l poți măsura în bani sau ore, ești exact în tiparul descris de studiu.
Mai jos găsești cifrele importante, ce înseamnă ele pentru o firmă mică și un plan concret pentru a trece de la pilot la rezultate.
Strategie AI companii: ce arată studiul PwC
Studiul se numește „AI in CEE: From strategy to scale” și a fost prezentat de Bursa.ro pe 8 octombrie 2026. Cifra de titlu: 34% dintre companiile din România au o strategie de AI aprobată de conducere sau pregătită pentru implementare, pe 3-5 ani.
Partea bună: peste jumătate dintre firme au o strategie în lucru, care ar trebui finalizată în următoarele 12 luni. E cea mai mare pondere din regiune. Doar 10% nu au nicio strategie și nici nu plănuiesc una.
Cu alte cuvinte, aproape toată lumea vrea AI. Problema apare după ce planul e scris și trebuie pus în practică.
Bugetele: unde se rupe firul
În ultimele 24 de luni, 67% dintre companiile din România au investit sub 25.000 de euro în proiecte de AI și analiză de date. În regiune, procentul e 37%. Pe segmentul 25.000-99.999 de euro, ponderile sunt apropiate: 22% la noi, 24% în regiune.
Decalajul mare apare la bugetele medii. Între 100.000 și 749.999 de euro investesc 33% dintre firmele din regiune și doar 6% dintre cele din România. Peste 750.000 de euro, nivelul e identic: 6% în ambele cazuri.
Un buget mic nu e o problemă în sine. Pentru un IMM, 5.000-15.000 de euro pot acoperi foarte bine o automatizare utilă. Problema e când suma se împarte în cinci teste de câte 2.000 de euro, niciunul dus până la capăt. Am explicat separat de ce două treimi din costul unui proiect AI vin după lansare.
Proiecte rămase în pilot și impact zero
Aproape trei sferturi dintre companiile românești au implementat cu succes cel mult un sfert din proiectele de AI pornite în ultimele 24 de luni. Doar 9% au dus la capăt peste jumătate, față de un sfert în regiune.
Cel mai frecvent răspuns la întrebarea despre impact a fost „niciun impact observat”: 29% în România, aproape dublu față de 16% în regiune. Doar 2% spun că AI le-a adus noi surse de venit și 4% un avantaj competitiv.
Acolo unde proiectele au mers, beneficiile au apărut mai ales în IT (aproape jumătate dintre firme) și în finanțe-contabilitate (peste o treime). Efectul principal raportat e reducerea costurilor operaționale, la 27% dintre companii.
Explicația e simplă: IT-ul și contabilitatea au date structurate și procese deja măsurate. Despre același tipar, la nivel global, am scris în analiza de ce 95% din proiectele AI eșuează la scalare.
Guvernanța lipsă: problema pe care n-o vede nimeni
Trei sferturi dintre companiile din România nu au nicio formă de guvernanță formală a AI. Niciuna nu raportează un model standardizat aplicat în toată organizația, în timp ce 18% dintre firmele din regiune au deja unul.
Interesant: firmele românești raportează mai puține obstacole decât vecinii. Un sfert spun că nu au bariere organizaționale. PwC interpretează asta ca semn al unui stadiu timpuriu de adopție, nu ca lipsă reală a problemelor. Obstacolele cele mai des menționate sunt costurile (38%), lipsa competențelor (30%) și tehnologia insuficient de matură (28%).
Guvernanța nu înseamnă birocrație. Pentru un IMM, înseamnă o pagină cu reguli: ce date pot ajunge într-un instrument AI, cine verifică ce produce el, cine răspunde când greșește. Cadre ca NIST AI Risk Management Framework oferă un punct de plecare gratuit.
Mai e și partea legală. Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) are obligații care se aplică și firmelor mici care folosesc AI în relația cu clienții. Pe scurt, pe pagina Comisiei Europene despre cadrul AI găsești nivelurile de risc, iar noi am tradus partea practică în ghidul AI Act pentru firme.
Strategie AI companii mici: plan în cinci pași
Studiul identifică cinci direcții comune firmelor care reușesc să scaleze AI: AI tratat ca transformare, nu doar ca tăiere de costuri; fundații puse înainte de scalare; puține proiecte prioritare; guvernanță construită în paralel cu adopția; extinderea cazurilor validate în toate echipele.
Tradus pentru un IMM cu 10-50 de angajați, o strategie AI pentru companii mici devine un plan în cinci pași. Fiecare pas se poate face cu resursele pe care le ai deja.
1. Alege o singură problemă care costă
Caută sarcina care se repetă zilnic, are un format previzibil și consumă timpul unor oameni scumpi. Exemple: introducerea facturilor, răspunsul la aceleași întrebări de la clienți, rapoartele săptămânale. Notează câte ore pe lună consumă acum. Fără această cifră, nu vei ști niciodată dacă proiectul a mers.
2. Pune fundația de date înainte de instrument
AI-ul lucrează cu ce îi dai. Dacă facturile sunt împrăștiate în trei căsuțe de email și două foldere, întâi le aduni într-un singur loc. Această muncă plictisitoare e, de obicei, jumătate din proiect.
3. Scrie regulile pe o pagină
Ce date nu au voie să iasă din firmă, ce instrumente sunt aprobate, cine verifică rezultatele înainte să ajungă la client. Durează o oră și te scoate din cele trei sferturi de firme fără nicio guvernanță.
4. Măsoară 30-60 de zile, apoi decide
Compară orele de după cu cele de dinainte. Dacă diferența e reală, extinzi. Dacă nu, oprești și treci la altă problemă. Un pilot fără dată de final și fără criteriu de succes ajunge exact în statistica de 29% „niciun impact”.
5. Extinde ce a mers, nu ce sună bine
După primul succes măsurat, aplici aceeași rețetă în alt departament. Etapele acestei extinderi sunt descrise în cadrul de adoptare AI în 4 etape.
Startul întârziat poate fi un avantaj
Gabriel Voicila, partener PwC România, spune că firmele românești pot construi de la început fundațiile de care AI are nevoie: date de calitate, competențe și guvernanță. Firmele din regiune care au pornit mai devreme repară acum din mers ce au construit grăbit.
Contextul european confirmă că, la capitolul strategie AI companii, suntem încă la început. Datele Eurostat despre folosirea AI în întreprinderi plasează România constant în partea de jos a clasamentului. Asta înseamnă că o firmă care face lucrurile ordonat acum se poate desprinde rapid de concurență.
Pentru comparații internaționale și politici publice, observatorul OECD pentru AI adună date din zeci de țări. Merită consultat înainte să decizi unde investești primii bani.
Primești următoarele analize pe email
Scriu des despre AI și automatizare pentru firme mici din România, cu cifre din surse oficiale și din proiecte reale. Dacă vrei să primești analizele noi pe email, când apar, te poți abona chiar aici:
Întrebări frecvente
Câte companii din România au o strategie de AI?
Potrivit studiului PwC „AI in CEE: From strategy to scale”, 34% dintre companiile din România au o strategie de AI aprobată sau pregătită pentru implementare, față de 51% în Europa Centrală și de Est. Peste jumătate au una în lucru.
De ce nu aduc rezultate proiectele de AI din firmele românești?
Studiul arată trei cauze: bugete mici (67% au investit sub 25.000 de euro în 24 de luni), proiecte rămase în pilot și lipsa guvernanței. Trei sferturi dintre firme nu au reguli formale pentru folosirea AI.
Cât trebuie să investească un IMM într-o strategie AI?
Nu există o sumă standard. Mai important decât bugetul total este să-l concentrezi pe un singur proiect cu efect măsurabil, în loc să-l împarți în mai multe teste nefinalizate. Ia în calcul și costurile de după lansare.
Unde aduce AI cele mai rapide beneficii într-o firmă?
În România, beneficiile apar mai ales în IT și în finanțe-contabilitate, unde datele sunt structurate. Efectul cel mai des raportat este reducerea costurilor operaționale, la 27% dintre companii.
Următorul pas
Dacă ai deja câteva teste AI care nu au dus nicăieri, nu ai nevoie de un document de strategie de 40 de pagini. Ai nevoie de o problemă aleasă bine, o cifră de pornire și reguli clare. La RoboMarketing pornim exact de aici: identificăm procesul care merită automatizat și îl ducem până la un rezultat pe care îl poți măsura.
