Multe sfaturi Claude care circulă azi sunt corecte doar pentru modelul pentru care au fost scrise. Modelul s-a schimbat de mai multe ori anul acesta, iar sfaturile au rămas aceleași. Am luat 11 dintre ele și le-am verificat pe sursa originală.
Ritmul explică problema. Între 9 iunie și 7 octombrie 2026, Anthropic a lansat șapte modele noi deschise tuturor. Pe drum, firma și-a schimbat singură câteva recomandări, iar altele au circulat sub numele ei fără să-i aparțină. Mai jos găsești fiecare sfat, cu data și sursa lui, plus metoda prin care îl verifici singur.
Un sfat care a circulat mult în august vine de la Boris Cherny, creatorul Claude Code: la fiecare șase luni, șterge-ți CLAUDE.md, skill-urile și hook-urile. Propoziția e reală. Spusă întreagă, înseamnă altceva decât ce a ajuns pe rețele.
Ce a spus de fapt Boris Cherny despre ștergerea CLAUDE.md?
Cherny a recomandat un experiment, cu măsurătoare la capăt. În interviul cu Y Combinator, publicat pe 27 iulie 2026, el descrie întâi metoda echipei lui: la fiecare model nou, șterg promptul de sistem întreg, apoi îl aduc înapoi linie cu linie, ca să vadă ce efect are fiecare.
Cuvântul folosit de el vine din cercetare, „ablation”. În original: „you delete the entire system prompt and then you bring it back line by line to figure out what is the impact of each individual line” (interviul Y Combinator, minutul 6).
Câțiva termeni, ca să fie clar despre ce vorbim. CLAUDE.md e fișierul cu instrucțiuni pe care Claude Code îl citește la fiecare pornire. Skill-urile sunt proceduri pe care le încarcă doar când are nevoie de ele. Hook-urile sunt verificări care rulează automat înainte sau după o acțiune.
Abia după metodă vine fraza care a circulat, adresată celor care folosesc Claude Code fără să construiască produse cu agenți: la fiecare șase luni, șterge-le pe toate și „see what the model does, and it might surprise you”. Uită-te ce face modelul fără ele.
Un minut mai târziu explică și cum se reconstruiește: ștergi, lucrezi normal și te uiți unde se împiedică. „only when you see it repeatedly stumble on the same thing, that’s when you add it back”. O regulă se întoarce doar după ce lipsa ei produce aceeași greșeală de mai multe ori.
Variantele pe care le-am găsit pe rețele păstrează ștergerea și pierd ce vine după: lucrezi fără reguli, te uiți unde se împiedică modelul și aduci înapoi doar ce lipsește de mai multe ori. Fără a doua jumătate, sfatul devine o curățenie făcută pe încredere, exact opusul metodei pe care o descrie el.

Metoda are și o limită. O regulă care oprește o pagubă ireversibilă, cum ar fi o ștergere sau un email trimis, nu se testează așteptând paguba. Pe ea o păstrezi sau o muți în cod; lista oficială de lucruri care nu se taie spune același lucru.
De ce îmbătrânesc sfaturile despre Claude?
Multe instrucțiuni sunt corecții pentru un defect pe care modelul de atunci îl avea. Contextul despre tine, clienți și produs rămâne valabil; corecțiile, nu neapărat.
Ghidul oficial Anthropic pentru curățarea instrucțiunilor pornește chiar de aici: „Prompts are per-model artifacts; a line that is load-bearing on one generation is cruft on the next.” O linie care ține ceva în picioare la o generație devine balast la următoarea.
Tot de acolo vine și regula de lucru: „Re-audit at every model release”, adică reverifici instrucțiunile la fiecare model nou. Ghidul e public, în depozitul de skill-uri al Anthropic, și vine instalat odată cu Claude Code.

Pasul ăsta e greu de ținut. Notele de lansare Anthropic arată, din iunie până în octombrie 2026: Fable 5, Sonnet 5, Opus 5, Fable 5.1, Opus 5.5, Sonnet 5.5 și Haiku 5.5. În medie, aproape un model nou la trei săptămâni.
Nici ghidul de curățare nu stă pe loc. Are patru versiuni publice în opt săptămâni: 219 rânduri pe 13 august, 223 pe 1 septembrie, 237 pe 29 septembrie, cu reguli noi pentru Opus 5.5 și Sonnet 5.5.
Pe 9 octombrie, ziua în care am scris articolul, a primit încă una, pentru Haiku 5.5. Dacă și ghidul de curățare se schimbă atât de des, un tutorial din primăvară merită verificat înainte să-l aplici.

Ce sfaturi și-a schimbat chiar Anthropic?
Trei, ușor de urmărit după date. Fiecare a fost corect la vremea lui, iar azi e valabil doar într-o formă mai îngustă. Asta derutează cel mai tare: sfatul vechi n-a fost o greșeală, așa că îl găsești și azi repetat cu încredere.

Accentul cu IMPORTANT și YOU MUST
În aprilie 2025, ghidul Anthropic pentru Claude Code spunea că echipa adaugă des accent, ca regulile să fie respectate. Textul e păstrat pe arhiva web: adding emphasis with „IMPORTANT” or „YOU MUST” to improve adherence.
Azi, ghidul de prompting cere ca tonul apăsat să fie redus, fiindcă modelele noi ascultă mai bine și, împinse prea tare, intră în acțiune unde nu trebuie.
Ghidul Claude Code păstrează accentul pentru un singur rând, cel pe care Claude îl sare constant, și explică de ce: dacă pui accent pe multe rânduri, niciunul nu mai iese în evidență. Majusculele au devenit o unealtă de folosit o dată, pe problema pe care ai văzut-o repetându-se.
Scara „think”, „think hard”, „ultrathink”
Același ghid din aprilie 2025 explica o scară de cuvinte: „think”, „think hard”, „think harder” și „ultrathink” primeau tot mai mult timp de gândire. În versiunea de acum a documentației Claude Code, primele trei sunt text obișnuit.
„Ultrathink” a rămas, cu alt rol: cere mai multă gândire pentru un singur mesaj, fără să schimbe nivelul de efort al sesiunii. Adâncimea gândirii se reglează acum din efort, o setare separată. În Claude Code, pe Opus 5.5, Sonnet 5.5, Haiku 5.5 și modelele Fable, gândirea nici nu se mai poate opri.
Exemplele
În noiembrie 2025, Anthropic arăta că exemplele de folosire a uneltelor cresc acuratețea de la 72% la 90% pe parametri complecși. În iulie 2026, același tip de exemple „constrains them to a certain exploration space”: îi îngustează modelului drumurile pe care le încearcă.
Exemplele de format au rămas. Ghidul de prompting recomandă și azi 3-5 exemple când vrei o anumită formă, un ton sau o structură. Au expirat exemplele puse în descrierile uneltelor. Cine spune că Anthropic a renunțat la exemple a citit jumătate din articol.
Ce sfaturi poartă numele Anthropic fără să fie ale ei?
Am găsit două feluri. Primul pornește de la un fapt adevărat și îi lipește o concluzie pe care sursa nu o trage. Al doilea pune în gura Anthropic reguli scrise de cel care a făcut rezumatul.
„Anthropic a tăiat 80%, taie și tu”
Faptul e corect. În articolul din 24 iulie 2026, Thariq Shihipar scrie că echipa a scos peste 80% din promptul de sistem al Claude Code pentru Opus 5 și Fable 5, „with no measurable loss on our coding evaluations”. Articolul nu descrie metoda de evaluare.
Concluzia pentru tine lipsește din articol. Anthropic spune că s-ar putea să trebuiască să simplifici, cum au făcut ei, și trimite la verificarea din /doctor. Procent pentru fișierele tale nu dă. Iar 80% e despre promptul lor, scris pentru toți utilizatorii, care seamănă puțin cu regulile tale despre clienții tăi.
Am văzut și o variantă mai încurcată: un clip care punea pe seama articolului din iulie cifrele despre unelte dintr-un articol Anthropic din noiembrie 2025. Ambele articole sunt reale. Amestecate, spun ceva ce nu spune niciunul.
Rezumatul care adaugă reguli
Talk-ul „Don’t Build Agents, Build Skills Instead”, ținut de doi oameni de la Anthropic la conferința AI Engineer, a fost publicat în decembrie 2025. Un rezumat popular i-a atribuit patru practici. Am citit transcrierea talk-ului: prima apare acolo, cu exemplul lor, scriptul pe care Claude îl rescria mereu, salvat într-un skill.
Testul descrierii în trei cazuri, corecția pusă „în cel mai mic loc durabil” și regula că recitirea nu e verificare nu apar în talk. Practicile nu sunt rele. Problema e eticheta: cine le aplică crede că urmează Anthropic, iar când un model nou le face inutile, nu are unde să verifice.
Ce sfaturi au fost greșite de la început?
Trei, toate despre CLAUDE.md. Le-am găsit în tutoriale și în discuții de pe Reddit, de obicei ca răspuns la întrebarea „de ce nu-mi respectă Claude regulile?”.
„Un CLAUDE.md lung și detaliat merge mai bine”
Documentația oficială recomandă sub 200 de rânduri pe fișier: fișierele lungi ocupă context și sunt respectate mai slab. Ghidul Claude Code dă și testul pentru fiecare rând: dacă îl ștergi, ar face Claude greșeli? Dacă nu, rândul pleacă.
„Restul îl pui în fișiere importate, ca să nu coste”
Importurile cu @ par o scurtătură. Documentația spune că fișierele importate se încarcă și ele la pornire, lângă CLAUDE.md. Doar la nevoie se încarcă regulile legate de anumite foldere și conținutul skill-urilor; descrierile lor scurte se încarcă, de regulă, la fiecare pornire.
„Scrii NICIODATĂ și ești protejat”
Claude tratează CLAUDE.md ca pe context, „not enforced configuration”, scrie documentația. Pentru ce trebuie oprit sigur, recomandarea oficială e un hook, adică o verificare care rulează automat înainte ca acțiunea să se întâmple.
Așa lucrez și eu. Ștergerile de fișiere pe calculatorul meu trec printr-o pază scrisă în cod, care le blochează în zonele protejate. O regulă scrisă în fișierul de instrucțiuni rămâne o rugăminte, oricât de mari ar fi literele.
Ce sfat a fost corect și a expirat?
„Fiecare server MCP îți mănâncă din context, ține-le la câteva.” Serverele MCP sunt conectorii prin care Claude ajunge la alte aplicații. În 2025 sfatul era adevărat: toate definițiile uneltelor se încărcau de la început.
Acum, căutarea de unelte încarcă la pornire doar numele lor și instrucțiunile serverelor, iar definițiile vin când Claude are nevoie de ele. Într-o sesiune de-a mea erau 542 de unelte disponibile, toate încărcate la nevoie. Sfatul de a nu instala servere inutile rămâne bun; motivul s-a schimbat.
Tot aici intră „gândește pas cu pas”, de prisos pe modelele care gândesc oricum înainte să răspundă. Am scris despre el pe larg în articolul despre regulile pe care nu le ștergi, împreună cu lista oficială de lucruri care nu se taie la curățenie.
Ce spun de fapt studiile despre contextul lung?
Două studii circulă des. Primul, publicat în octombrie 2025, arată scăderi de 13,9% până la 85% doar din cauza lungimii textului, chiar când informația e găsită perfect. Rezultatul e solid și a fost măsurat pe cinci modele, toate dinaintea generației Claude 5.
Al doilea, raportul Chroma din iulie 2025, a testat 18 modele, dintre care cele mai noi Claude erau din familia 4. Fenomenul există, iar documentația Anthropic îl recunoaște.
Pragurile universale care circulă, de genul „după atâtea mii de cuvinte Claude uită”, nu le-am găsit în niciunul dintre studii. Studiile măsoară sarcini anume, nu un prag general de uitare. N-am găsit încă o măsurătoare publică de felul ăsta pe modelele Claude 5.
Ce am greșit eu în septembrie?
Pe 12 septembrie am publicat un articol despre regulile pe care nu le ștergi. Recomandam acolo ca lângă fiecare regulă importantă să stea data și incidentul care a produs-o, ca să se știe de ce există.
Ghidul oficial de curățare spunea deja atunci altceva, în toate versiunile lui publice. Motivul unei reguli e context și rămâne. Povestea incidentului, cu data și detaliile ei, intră la ce ghidul numește „archaeology”: autoritatea regulii vine din comportamentul pe care îl cere.
Citisem ghidul cu atenție, mai ales lista de lucruri care nu se taie, și am trecut pe lângă rândul ăsta. Corectura e simplă. Motivul rămâne lângă regulă, într-o propoziție. Povestea merge într-un jurnal separat, pe care îl deschizi când vrei să știi de unde vine regula.
Cum verifici un sfat înainte să-l aplici?
Pune-i trei întrebări, în ordinea asta. Cine l-a spus de fapt, și unde? Pentru ce model a fost scris? Ce se întâmplă la tine dacă îl aplici, măsurat pe o sarcină reală?
Pentru ultima, folosesc o variantă mică a metodei lui Cherny. Iei o sarcină pe care o faci des și o rulezi o dată cu instrucțiunile actuale, o dată fără regula pe care vrei s-o tai. Scrii dinainte criteriul după care judeci rezultatul. Păstrezi tăierea doar dacă iese cel puțin la fel.
Un singur lucru nu funcționează: să-l întrebi pe Claude dacă mai are nevoie de regulă. Ghidul oficial o spune direct, „Asking the model whether it needs an instruction is not a measurement”.
Pentru comenzile de bază și un CLAUDE.md de pornire, vezi cuvintele de aur pentru Claude Code.
Mâine, 14 octombrie, apare continuarea: cum îi predai lui Claude Code o treabă întreagă și pleci de lângă el, cu verificarea pe care o rulează singur și programul care o pornește fără tine. Dacă nu ești încă abonat, abonează-te la newsletter mai jos și îți scriu când apare.
Pașii compleți, cu verificările oficiale din Claude Code, o rutină lunară de 30 de minute și promptul de audit în română, îi pun într-o lecție separată. Modelele se schimbă la câteva săptămâni, iar sfaturile odată cu ele. Dacă vrei să primești lecția pe email când apare, te poți abona chiar aici:
Întrebări frecvente
Trebuie să-mi șterg CLAUDE.md la fiecare model nou?
Nu e nevoie s-o ștergi definitiv. Fă testul descris de Boris Cherny: scoți regulile, lucrezi normal și aduci înapoi doar regula a cărei lipsă produce aceeași greșeală de mai multe ori. Regulile care opresc o pagubă ireversibilă rămân pe loc.
Cât de lung trebuie să fie CLAUDE.md?
Documentația Anthropic recomandă sub 200 de rânduri pe fișier. Mai important decât numărul e testul pentru fiecare rând: dacă îl ștergi, ar face Claude o greșeală? Dacă nu, rândul pleacă.
Mai merg cuvintele think și ultrathink?
În Claude Code, „think”, „think hard” și „think harder” sunt acum text obișnuit. „Ultrathink” cere mai multă gândire pentru un singur mesaj, fără să schimbe nivelul de efort al sesiunii. Pentru o schimbare de durată reglezi efortul.
Cum verific dacă o regulă mai e necesară?
Rulezi aceeași sarcină reală cu regula și fără ea, cu criteriul de reușită scris dinainte. Dacă rezultatul rămâne la fel, regula poate pleca. Întrebarea pusă direct lui Claude nu ajută, fiindcă răspunsul lui nu e o măsurătoare.
Cât de des ar trebui să-mi verific instrucțiunile?
Anthropic cere reverificare la fiecare model nou și, în rest, curățare periodică, fără o frecvență fixă. Recomandarea mea: o dată pe lună și după fiecare model nou. În vara lui 2026 asta ar fi însemnat, în medie, aproape o verificare la trei săptămâni.